
Dimineața de 23 august a început cu umezeală și lumină difuză în Parcul Carol I. Cu doar 12 ore înainte, o vijelie a traversat Capitala, smulgând ramuri, înclinând trunchiuri. În ciuda vremii, destul de mulți oameni s-au adunat lângă Fântâna Zodiac, pentru a participa la un tur ghidat cu o temă specială: istoria și declinul arborilor monumentali din oraș.
Frasinul căzut în iunie în Parcul Carol, cu o circumferință de peste 4 metri, fusese probabil plantat la începutul secolului XX. Timp de peste o sută de ani, a înfruntat furtuni, secete, îngheț și neglijență urbană. A căzut, în cele din urmă, într-o după-amiază de vară, în contextul tot mai frecvent al fenomenelor meteorologice extreme.
Peisagistul Bogdan Mihalache, ghidul evenimentului, a explicat că mulți dintre arborii aparent sănătoși din București prezintă semne subtile ale declinului. Stratul viu al unui arbore, cambiumul, se află chiar sub scoarță și are doar câțiva centimetri grosime. Acest țesut delicat este responsabil de creștere și transportul sevei. Când acest strat este afectat, copacul începe să piardă lupta pentru supraviețuire, chiar dacă la exterior pare intact.
Climat, intervenții urbane și neștiință
Turul a adus în discuție mai mulți factori care determină deteriorarea arborilor din mediul urban: toaletările excesive sau greșit executate, compactarea solului, asfaltul turnat până la baza trunchiului, irigația incorectă și, mai recent, presiunea schimbărilor climatice.

În fiecare an, se pierd mii de arbori în București: cei mai mulți dintre ei maturi, cu valoare ecologică semnificativă. Dincolo de umbră și estetică, arborii joacă un rol important în stocarea de carbon, acționând și ca filtre pentru aerul poluat și micro-ecosisteme pentru păsări și insecte. Când un copac moare și se descompune, dioxidul de carbon stocat în trunchi este eliberat în atmosferă, contribuind la accentuarea efectului de seră.
Cunoaștere aplicată și responsabilitate civică
Turul a avut și o dimensiune educativă: participanții au învățat cum să identifice semnele timpurii ale unui arbore bolnav: crăpături în scoarță, lipsa mugurilor, înclinări nefirești, prezența ciupercilor parazitare. Scopul este acela de a încuraja implicarea cetățenilor în protejarea arborilor și în promovarea unor practici de gestionare mai responsabile ale spațiului verde urban.
În final, lecția transmisă a fost una clară: fiecare arbore matur pierdut este o pierdere ecologică, iar gestionarea arborilor în orașe nu trebuie să fie doar estetică sau administrativă, ci parte dintr-o strategie climatică și socială coerentă.

Organizatorii pregătesc și alte evenimente similare – următorul va avea legătură cu migrația păsărilor. Până atunci, ne rămâne să privim mai atent spre trunchiurile din jurul nostru. Și să înțelegem că în fiecare scoarță se citește o poveste despre orașul în care trăim.