Pe 16 octombrie 2025 a intrat în vigoare versiunea revizuită a Directivei‑cadru privind deșeurile, promulgată de European Commission (UE). Schimbările sunt semnificative și vizează modul în care produsele de consum (în special textile, încălțăminte, alimente) sunt produse, vândute, colectate și reciclate. Scopul este clar: reducerea risipei, încurajarea economiei circulare și responsabilizarea producătorilor.

Ce se modifică concret

• Răspunderea extinsă a producătorului (EPR) pentru textile și încălțăminte

Firmele care produc, importă sau comercializează textile, încălțăminte și produse conexe vor fi obligate să gestioneze întreg ciclul de viață al produsului, de la vânzare la reciclare. Aceasta înseamnă că ele plătesc pentru colectare, sortare, reciclare sau valorificare.

Toate statele membre UE trebuie să implementeze scheme EPR pentru acest sector în maximum 30 de luni de la intrarea în vigoare. Scopul: reducerea impactului masiv al textilelor, un sector notoriu pentru utilizarea intensă de resurse și generare de deșeuri.

• Ținte obligatorii de reducere a risipei alimentare până în 2030

Statele membre trebuie să adopte planuri care să conducă la reducerea deșeurilor alimentare astfel:

• minim 10% reducere la etapele de procesare și producție față de media anilor 2021–2023
• minim 30% reducere per capita la nivel de comercializare, restaurante/servicii alimentare și gospodării, față de aceeași medie

Statele membre au obligația să inițieze măsuri concrete de prevenire, monitorizare și raportare până la finalul anului 2027.

• Clarificări legislative și standardizare la nivel european

Revizuirea definește clar responsabilităţile producătorilor și obligă colectarea separată pentru textile. Produsele textile de unică folosință, sau greu reciclabilă, devin subiect al unor taxe sau restricţii. De asemenea, legislaţia face parte din pachetul mai larg de măsuri UE pentru economie circulară și neutralitate climatică.

Implicații pentru mediu, oameni și comunități

• Textilele și alimentele sunt două dintre cele mai problematice surse de deșeuri în Europa, textilele consumă apă, energie, materie primă și generază milioane de tone de deșeuri anual; risipa alimentară contribuie la emisii de gaze de seră și poluare.
• Prin EPR, producătorii devin responsabili de ceea ce vând, deci au un stimulent real să reducă impactul: materiale durabile, ambalaje reciclabile, design sustenabil, colectare separată și reciclare reală.
• Țintele obligatorii pentru risipa alimentară sunt un pas real spre reducerea deșeurilor în restaurante, magazine, dar și în case. Asta poate salva resurse, energie și reduce CO₂.
• Politica UE dă un semnal clar: deșeurile nu mai sunt problema cetățeanului sau a autorităților locale: e o responsabilitate comună, cu reguli clare și obligații de mediu.

Ce poate însemna pentru România și orașele noastre

• Retaileri, branduri și magazine de fashion trebuie să se pregătească: implementare EPR, magazine second‑hand, colectare de textile vechi, campanii de reciclare, o oportunitate reală să îmbrățișeze sustenabilitatea.
• Consumatorii pot contribui concret: returnând haine vechi, donând, separând. Mai mult, pot cere trasabilitate și transparență de la branduri.
• Organizaţii şi comunităţi civice pot juca un rol major: pot crea centre locale de colectare textile, de donare, second‑hand, reciclare creativă.
• Sectorul alimentar, restaurantele, magazinele alimentare trebuie să regândească risipa, planificare mai bună, donare de surplus, compostare, reciclare.
• Primării și administrații locale pot alinia politicile locale cu noile reguli UE: colectare selectivă, infrastructură reciclare, educație ecologică, parteneriate public‑privat.

Puncte-cheie și provocări de urmărit

• Există riscul ca recurgerea la EPR să nu fie uniformă dacă statele membre implementează diferit. Pentru România, va conta cât de rapid și coerent transpunem directiva.
• Infrastructura pentru colectare și reciclare (textile, alimente) trebuie să fie dezvoltată. Fără asta, măsurile rămân doar normative.
• Educația și conștientizarea sunt esențiale: schimbarea comportamentului de consum, donarea, reciclarea, reducerea risipei, totul contează.
• Următorii ani sunt esențiali: implementarea până 2027‑2028 și atingerea țintelor până 2030 vor arăta dacă directiva este eficientă.

Concluzie

Actualizarea Directivei‑cadru privind deșeurile este un pas major spre o economie circulară reală în Europa. Focusul pe textile și risipa alimentară, două sectoare cu impact uriaș, trimite un semnal clar: nu mai putem continua ca până acum.

Pentru România, directiva oferă un cadru legislativ și o oportunitate de a transforma consumul, deșeurile și fast-fashion într-un model sustenabil și responsabil.