Istoria acestei sărbători începe cu John Morton, biolog și personalitate publică din America. La sfârșitul secolului al XIX-lea, el a invitat voluntari să planteze împreună copaci, scopul acțiunii fiind de a educa și de a forma o atitudine respectuoasă față de natură și mediul înconjurător. În 1872, în calitate de reprezentant al ONU în Nebraska, Morton a propus să stabilească oficial o zi dedicată amenajării teritoriului. La început, sărbătoarea numită Ziua Arborelui, a avut loc în interiorul statului. Curând însă, acțiunea a devenit o mișcare publică pentru protecția mediului, și Ziua Pământului a devenit o sărbătoare internațională.
Ziua Pământului a fost stabilită oficial prin rezoluția ONU în 1971 și încurajează oamenii din întreaga lume să se unească pentru a proteja casa noastră comună - planeta Pământ.
Pentru ce există această zi?
Oamenii de știință au descoperit că în câteva sute de ani, omenirea ar putea dispărea. Printre cauze se află și atitudinea necugetată și abuzivă față de natură: defrișări ilegale, poluarea râurilor, epuizarea resurselor naturale. Odată cu începerea revoluției tehnologice, echilibrul naturii a fost întrerupt. Calitatea aerului se diminuează din cauza defrișărilor. Activitatea umană duce la moartea faunei și a florei și, în același timp - la distrugerea întregii planete. Ziua Internațională a Pământului ajută omenirea să se gândească la viitorul planetei.
În timpul sărbătorii se face apel la toate persoanele interesate să-și aducă contribuția prin acțiune de ecologizare, plantări sau educare. Fiecare persoană poate face ceva util: să devină voluntar, să refuze să folosească mașina o zi, să folosească resursele cu atenție. În fiecare an, oameni de știință din diferite părți ale lumii se adună la aceeași masă pentru a identifica problemele globale de mediu și a găsi modalități de a le rezolva. Îi îndeamnă pe locuitorii tuturor continentelor să trateze în mod responsabil lumea din jurul lor, păstrând viața de pe planetă.
Cum putem noi aduce un folos pentru mama natură?
Secțiunea de sfaturi și recomandări este rezervată de această dată unor invitați speciali care ne împărtășesc din propria experiență provocările și schimbările aduse de dorința unui stil de viață mai prietenos cu natura.
Pe Alexandra Vasii am cunoscut-o prin intermediul podcast-ului ei, Jurnalul meu verde, un jurnal despre viață și ecologie. Episoadele ei vorbesc despre provocări, mici (sau mari) victorii personale (în a reduce risipa), despre stilul de viață zero waste și, în general, sustenabilitate.
"Cred că a avea mai multă grijă de mediu poate sta și în gesturi mici făcute de cât mai mulți oameni. Treptat putem să înlocuim obiceiurile noastre cu unele sustenabile. Azi mergem cu sacoșa proprie la cumpărături, treptat înlocuim din produsele pe care le folosim cu unele prietenoase cu mediul, apoi alegem să cumpărăm mai puțin și doar ce este necesar. Fiecare cu propria călătorie către o viață mai sustenabilă. Secretul este să avem răbdare, să nu ne comparăm cu ceilalți, să continuăm cu drumul eco pe care l-am început. Și să înțelegem și să fim conștienți de cine suntem noi înșine și ce avem nevoie cu adevărat. Astfel vom înceta să mai alergăm să le avem pe toate doar ca să încercăm să ne validăm (într-un mod superficial) poziția noastră socială. Mai multe lucruri nu înseamnă mai multă fericire."
Alexandra Văsii - Podcast host ‘Jurnalul meu verde’ (Instagram @go_earthfluence)
Geanina Roman, mămică, soție și antreprenoare din Brașov, a lansat luna trecută o provocare atât pentru ea, cât și pentru comunitatea ei prin care și-a propus să promoveze și să identifice mici schimbări spre o viață mai sustenabilă.
"Încep prin a spune că greu nu a fost, însă trebuie să fii determinat și motivat către a face pasul acesta. Să îți pui anumite limite când vine vorba de cumpărături, obiceiuri nesănătoase, practici care nu sunt benefice pentru mediu. Să fii conștient cu adevărat de schimbările pe care vrei să le faci, să încerci să vizualizezi cum va arăta planeta noastră peste 30 ani dacă nu vom adopta bune practici pentru mediu și să începi schimbarea cu tine. De la a renunța să mai folosești pungi de plastic până la a nu mai risipi inutil mâncarea, resursele și timpul.
Referitor la provocarea pe care mi-am lansat-o luna trecută, care consta în a încerca să adopt un stil de viață responsabil, iată că a venit timpul să fac un rezumat și să recapitulez ceea ce am adăugat, respectiv eliminat, din stilul meu de viață.
În cele 30 de zile mi-am dat seama că o parte din obiceiurile sustenabile le făceam deja, doar că nu conștientizam în acel moment, precum mersul la piață, folosirea sacoșelor textile sau faptul că închideam apa la robinet atunci când îmi periam dinții. Însă mi-am redactat o listă cu aproape 30 de obiceiuri și le-am distribuit în mediul online, pe baza cărora făceam poll-uri sau întrebam părerea celorlați. Ce am observat este faptul că foarte puțini sunt interesați de practici "verzi" și mă gândesc că cel mai probabil din comoditate.
Însă sper ca oameni ca mine și ca voi să ia inițiativă și să îi îndrume și pe alții. Doar prin puterea exemplului vom reuși să schimbăm alți oameni și să îi responsabilizăm, putem face lucrurile să se miște.
Legat de provocările întâlnite în călătoria mea verde, cred că cel mai greu mi-a fost să evit plasticul cu totul și marile magazine. Fiind o proaspătă mămică, mereu pe fugă, îmi este imposibil să le evit. Însă mi-am păstrat obiceiul de a-mi cumpăra o parte de alimente de la producători locali, iar în privința hainelor, în orașul meu nu prea se găsesc târguri de haine de tip yard sale. Dar nu mai cumpăr impulsiv, cu toate că înainte asta era un hobby pentru mine. În încheiere, aș vrea să recomand două lucruri esențiale celor care vor să își îndrepte atenția către o viață (mai) verde: să fie sinceri și răbdători cu ei și să își propună treptat obiceiuri sustenabile. Poate vă ajută și inspiră articolul meu despre obiceiuri sustenabile."
Următorul nostru oaspete, Andreea Bilciurescu, este una dintre inițiatoarele grădinii comunitare Buruiană, un experiment, un spațiu de întâlnire și învățare care centrează agricultura regenerativă și practicile sustenabile. Are studii în domeniul sustenabilității și își dedică timpul din viața profesională și personală pentru a găsi echilibrul între beneficiile lumii moderne și un stil de viață responsabil:
"Cea mai mare provocare în a produce mai puține deșeuri este găsirea unui echilibru între ce ți-ai dori să consumi, fie ele servicii sau produse și ce impact au fiecare și care ar fi alegerea 'corectă'. Echilibrul care trebuie găsit între faptul ca-ți dorești și să păstrezi un anumit stil de viață. Că îți dorești confort, dar totodată vrei să fii responsabil și să iei decizii sustenabile. Pentru mine, alimentația este cea mai mare provocare: nu doar problema reală în a găsi un substituent care să producă mai puține deșeuri, ci și timpul investit în căutarea acestora și disponibilitatea lor în locuri atât de dispersate.
A fost ușor sa fac o analiză reală și obiectivă a ceea ce foloseam. Am definit mai bine ce înseamnă 'nevoia', care sunt mofturile și unde se află limitele mele în ce sunt dispusă să fac.
Dar foarte dificil s-a arătat procesul de informare. Acolo unde nu am putut evita producerea deșeurilor, mi-am dorit să aleg produse în ambalaje care măcar să fie reciclabile. Și după un an de căutări, pot spune că e un chin. Nu e nimic clar și făcut pentru consumator. Oricât de mult citești despre ce tipuri de plastic e reciclabil, realitatea te lovește în față și la colectare fiecare îți spune altceva, neavând nicio garanție de fapt ce se va întâmpla mai departe cu deșeurile tale. Aș recomanda tuturor o analiză cât se poate de obiectivă în care să își pună față în față valorile și credințele cu nevoile și necesitatea de confort.
Pentru cine vrea să reducă risipa, sfatul meu ar fi să iasă din zona de confort, să își conteste credințele și să le reconfirme sau infirme după caz, după o cercetare pe subiect.
Sabina Dan încheie seria recomandărilor și experiențelor personale într-o notă sinceră și optimistă, așa cum ne-a obișnuit în ai săi #pasisprebine.
"A fost greu cu pungile la început. Era acum câțiva ani în București și mă luau la mișto gen 'hai, domnișoară, că nu vă cer bani pe pungă, cum să nu vă dau'. Alții îmi ziceau 'ce...ești ecologistă d-aia? Eu nu sunt, e magazinul meu și-ți dau pungă'. Părțile bune au venit după. Întreba lumea de unde sunt săculeții. Și feedback-ul din online.
Ca recomandare pentru cei ce își doresc să facă pasul spre un stil de viață sustenabil ar fi să nu se ia prea în serios, să nu se panicheze când dau fail. Să nu se simtă coplesiți și să aibă impresia că dacă nu fac totul ca la carte fac ceva rău. Pașii mici contează. Extremele nu sunt bune și perfecțiunea nu există. Eu am fost acolo și am renunțat. Fac doar anumiți pași mici către mai bine și atât. Nu mă mai critic că folosesc produse ale căror ambalaje nu sunt reutilizabile. Că mai uit pungile acasă și cumpăr de plastic. E ok, le folosesc apoi ca saci de gunoi, de exemplu. Pașii mici contează.
Cu o floare nu se face primăvară, dar miroase mai frumos și te face să zâmbești"
Pe Sabina o găsiți pe Instagram, la Jurnalul de Sâmbătă și pe Youtube, cu ale ei 7 topicuri: #pasisprebine #bucuriesecondhand #filmulromanescexista #modacainfilme #iubescromanesc #trecutinrevista #citescunminut
Așadar, nu uitați! Pașii mici, dar siguri stau la baza unui stil de viață prietenos cu natura:
- Utilizați o geantă de cumpărături ecologică
- Nu aruncați mâncarea
- Utilizați produse de uz casnic și produse cosmetice naturale
Majoritatea bunurilor de pe piața conțin uleiuri minerale ieftine - produse rafinate, precum și agenți tensioactivi, conservanți sintetici alergenici și parfumuri. Cu produse chimice de uz casnic - aceeași poveste. Alegeți produse sigure și eficiente care nu vă vor dăuna dvs, dar și mediului. Și pentru ca totul să fie și mai ușor, astăzi sărbătorim împreună Ziua Pământului și vă oferim 30% reducere la orice comandă din magazinul nostru. Trebuie doar să introduceți la check out codul de reducere VERDE30, valabil doar astăzi.
- Sortați deșeurile
- Optați pentru o sticlă de apă refolosibilă
- Monitorizați consumul de apă
Aceste mici schimbări nu numai că vă vor salva bugetul, dar vor ajuta foarte mult și planeta!